Piersicoaso

Când vii vara pe la mine
Și îmi spui că ai vrea piersici,
Te iau de mână și mergem în livadă,
Spunându-ți: "Ai grijă să nu te-mpiedici."
Mereu îmi spui că piersicile mele
Sunt cele mai bune dintre toate
Și eu îți dau de fiecare dată dreptate.
Mirosul lor ne îmbată,
Mâncăm pe săturate
Și apoi ne culcăm în iarbă,
Ca niște pisici sătule, 
După ce s-au înfruptat din pradă.
O tresărire de moment:
Părul tău arată parcă mai frumos
Ca ultima dată când ai venit pe la mine.
Un cărăbuș strălucește în el ca un smarald,
Buburuze, ca niște rubine.
Mă întrebi dacă te iubesc
În timp ce-ți aprinzi o țigară
Și începi să dai norilor diferite forme.
Mă întrebi ce părere am,
Râdem copios, apoi ne sărutăm.
Sânii tăi sculptați în formă de lacrimă
Străpung incitant materialul bluzei.
Oare cât ne mai suportăm
Întinși în iarbă, fără nicio grijă?
Curând va trebui să ne retragem în intimitatea casei,
Unde vom sta cam un ceas,
În timp ce traficul de după-amiază
Se intensifică.

Dă versurile mai departe!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Înapoi sus