Vară dezlânată

Vara dezlânată,
Cu nori de furtună
Agățați la fereastră,
Ne copleșește cu căldură.
Clipele se dilată, se eterizează,
Oamenii se îmbată cu iluzia
Că vara e mai plăcută
Decât cernita iarnă.
D e s c o m p u n e r e a
E mai rapidă ca niciodată,
Mustind a izuri de pământ și mucegai.
Insectele colcăie peste tot,
Textila a intrat la apă și s-a scurtat.
Ăsta-i unul dintre puținele lucruri
Care te mai înviorează
În timp ce zbori din secundă-n secundă prin amiază,
Ca un fluture amețit de nectar.
Bate un vânt ce prevestește stihii
Și e plin de umbrele rupte în Piața Unirii,
Unde am abandonat-o și eu pe a mea.
Foto: Colin and Sarah Northway, https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Dă versurile mai departe!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Înapoi sus